Nicolae Mavrogheni

Nicolae Mavrogheni
Date personale
Născut1735[1] Modificați la Wikidata
Paros (Grecia), Insulele Ciclade, Elayetul Arhipelagului, sangeacul Naxos, Imperiul Otoman
Decedat (55 de ani) Modificați la Wikidata
Beala (Bulgaria), vilayetul Silistra, beilerbeilicul Rumelia, Imperiul Otoman
Cauza decesuluidecapitare Modificați la Wikidata
CopiiEuforia Negri[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiediplomat
traducător
Domn Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăFamilia Mavrogheni[*]
Domn al Țării Românești
Domnie6 aprilie 1786 – septembrie 1790
PredecesorMihai Suțu
SuccesorOcupație Habsburgică
Modifică date / text Consultați documentația formatului


Nicolae Mavrogheni (numele Mavrogheni se pronunță în patru silabe, cu i plin;[2]), (n. 1735, Paros, Imperiul Otoman – d. , Biala, Ruse, Imperiul Otoman) a fost un domnitor fanariot din Țara Românească.

Domnia sa a început la 6 aprilie 1786 și a durat până în septembrie 1790. Originar din insula Paros, Mavrogheni a ajuns domn cu ajutorul lui Gazi Hasan pașa, comandantul flotei otomane al cărei dragoman era. Numirea acestui „galiongiu“ (galion = corabie mare, galeră) n-a fost deloc bine văzută nici de boieri, nici de norod, și de aici un șir întreg de pamflete, piese de teatru sau versuri menite a ridiculiza politica și măsurile acestuia. Pe 30 septembrie 1790 a fost sugrumat din ordinul lui Hassan Pașa pentru nesupunere față de Imperiul Otoman.

A rămas în istoria Bucureștiului printr-o excentricitate a sa, de a polei cu aur coarnele cerbilor de la trăsura sa. De asemenea, la capătul Podului Mogoșoaiei (lângă Muzeul Țăranului Român) a construit o biserică ce a dăinuit până astăzi.

Este de asemenea unul dintre cei care au contribuit la dezvoltarea - modestă și primitivă, totuși, destinată câtorva boieri ai vremii - a alimentării cu apă printr-un sistem de conducte.

  • Nicolae Mavrogheni și trăsura trasă de cerbi
    Nicolae Mavrogheni și trăsura trasă de cerbi

Note

  1. ^ a b „Nicolae Mavrogheni”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Mioara Avram, Ortografie pentru toți, ediția a II-a, Editura Litera, București - Chișinău, p. 66

Vezi și

Lectură suplimentară

  • Peter Mario Kreuter: Franz Leopold von Metzburg und Nicolae Mavrogheni. Momentaufnahmen einer schwierigen Beziehung zweier diplomatischer Welten. In: Encounters in Europe's Southeast. The Habsburg Empire and the Orthodox World in the Eighteenth and Nineteenth Centuries. Ed. Harald Heppner und Eva Posch. Bochum 2012, p. 75-91.

Legături externe

  • Gravură reprezentându-l pe Nicole Movrogheni Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Un alt galiongiu pe tronul Țării Românești, 16 Aug 2007, Constanța VINTILĂ-GHIȚULESCU, nr.184, Dilema veche
  • Al doilea Țepes, 3 feb 2010, Emanuel Badescu, Ziarul de Duminică


Predecesor:
Mihai Suțu
Domnitor al Țării Românești
1786 - 1790
Succesor:
Mihai Suțu



v  d  m
Domnii Țării Românești
Anii
1300 - 1400
Stema Ţării Româneşti la 1700
Anii
1400 - 1500
Anii
1500 - 1600
Radu cel MareMihnea cel RăuMircea al III-leaVlad cel TânărNeagoe BasarabTeodosieVlad CălugărulRadu de la AfumațiVladislav al III-leaRadu BădicaRadu de la AfumațiVladislav al III-leaRadu de la AfumațiVladislav al III-leaBasarab al VI-leaMoise VodăVlad ÎnecatulVlad VintilăRadu PaisieBarbu NeagoeRadu PaisieȘerban din IzvoraniRadu PaisieLaiotă BasarabRadu PaisieMircea CiobanulRadu Ilie HaidăulMircea CiobanulPătrașcu cel BunMircea CiobanulPetru cel TânărAlexandru al II-lea Mircea • Vintilă • Alexandru al II-lea MirceaMihnea TurcitulPetru CercelMihnea TurcitulȘtefan SurdulAlexandru cel RăuMihai ViteazulNicolae Pătrașcu

Anii
1600 - 1700
Anii
1700 - 1800
Anii
1800 - 1860
Control de autoritate